nu stiu. a inceput aparent normal, fara sa dea de banuit ca nu ar fi, iar apoi pac pac a devenit o zi urata. si asta fara macar sa se intample ceva. si nu am chef de nimic. si nu vreau sa vad pe aproape nimeni. si cred ca asta o sa dureze ceva. e genul ala de zi in care esti offline pentru aproape toata lumea si ai chef sa iti inchizi telefonul. orice ai face iti pare degeaba si nimic nu te face sa zambesti. si, desi te chinui tare, toti oamenii iti par urati.
Veneția după 50 de ani
-
După ce l-am pierdut pe tata, am început să-i scriu scrisori pentru a-mi
face mai ușoară despărțirea. În chiar prima scrisoare făceam referire la o
im...
Acum o săptămână
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu