duminică, 22 martie 2009

povesti cu fumatori


mi-e un pic cam rau. probabil, ca mereu, e de la tigari. mi-am amintit o chestie pseudo-comica ce s-a petrecut acum vreo doua saptamani.
prietena mea z. lucreaza la o prestigioasa :P firma de sondaje de opinie (hihi). ma suna intr-o buna zi, mai exact la o zi dupa ziua mea, si imi spune :
"salut. la multi ani pentru ieri, scuze am fost prinsa dar am un cadou pentru tine"
hmmmm fac eu "un cadou zici? ce cadou? un tip dragut care sa-mi curme suferinta :P"
"nu ( zice ea) stii fac un studiu despre tigari si am nevoie de o tipa care fumeaza si o sa te lase sa fumezi si sa vezi cat e de interesant, e grozav, plus ca se plateste - si poti sa iti iei cu banii astia ceva fain. hai zi nu vrei? e chiar grozav? o sa iti placa"
pauza de o secunda apoi ii zic " z. te cunosc prea bine - deci esti in rahat si ai nevoie de cineva urgent"
"nooooo"
"ba da da da"
"bine is. dar vii? :D"
ah imi era incredibil de lene plus ca zona unde se desfasura toata aceasta afacere era una din cele pe care nu le agreez. dupa luuuuuungi insistente, pauze de gandire si multa munca de convingere, iata-ma in drum spre focus grupul fantastic.

"cate tigari fumati pe zi?" ma intreaba o tanara domnisoara foarte serioasa "pai peste 40" tacere - toata lumea din sala era la sub 20. sunt privinta dubios :D. dar, cum nu e prima data cand mi se intampla sa fiu judecata ca fumez prea mult, nu e o problema.
prietena mea insa imi daduse instructiuni clare ca pe drum sa imi cumpar tigari de o anumita firma, sa tin minte cat costa si sa zic ca pe alea le fumez. a, si sa zic ca am musai 25 de ani, dar doar daca is intrebata ca sa nu mint prea tare. zis si facut. iau pachetul si odata cu el si un suc si nu sunt deloc atenta cat ma costa. cum era de asteptat. in sala de asteptare prietena mea ma suna :
"ai cumparat tigarile? iti amintesti cat costa?"
"ups. nu am fost atenta dar ma descurc. aflu eu cumva".
eu si inca 5 femei asteptand intr-o sala. toate ne scoatem pe masa aceeasi firma de tigari si fumam. pare comic. si eu trebuie sa aflu cat costa pachetul de tigari pe care le fumez zilnic. si atunci imi pica ideea salvatoare. zic:
" stiti cat mai costa pachetul de XXX? eu una le cumpar din piata pe sub mana de la basarabeni ca is mai ieftine. dar ma intrebam cu scumpirile astea cu cat se mai vinde in magazine"
"cum? le poti cumpara din piata mai ieftine?"
"da" zic eu si le introduc in taina afacerilor necurate din piata obor. intre timp doamnele au amabilitatea sa imi zica si pretul corect.

4 din noi suntem selectate si urcam la interogatoriu. domnisoara care ne pune intrebari este extrem de nesigura, fumeaza si ea din tigari de la aceeasi firma cu mainile aproape tremurande. "si? ce va plce la tigarile astea?" mie personal nu-mi plac mai deloc, sunt "a kent-lung girl" si cand nu gasesc lucky strike sau malboro asa ca mint cat pot. dupa introducerea asta in tigarile favorite domnisoara-inspector scoate pe masa tigarile studiului. o marca pe care personal nu am incercat-o niciodata si nu as incerca-o niciodata pentru ca imi pare total neinteresanta. ii zic asta si ma intreaba de ce "pai in primul rand nu as fuma tigari cu un nume asa complicat. plus ca imi sugereaza ca sunt tigari de santier" . domnisoara e oripilata si incearca sa ma convinga. eu ii studiez atenta miscarile si mai ales greselile. hihi - la ceva au fost bune toate cursurile de sociologie din facultate. la final domnisoara insista asa tare ca ar trebui sa le incerc incat o mint ca asta o sa cumpar cum se termina calvarul.

si calvarul se termina. ies cu inca 2 fete si pornim spre statia de tramvai. una din ele care in timpul studiului mi-a declarat ca e fascinata de graseierea mea (normal - daca ar fi in tabara mea nu ar mai fascina-o) ne intreaba
"mai voi pe bune fumati XXX? ca eu nu le suport dar m-a adus o prietena aici si mi-a zis ca d'astea trebuie sa fumez" " ha ha . nici eu. si eu am fost adusa aici cu forta."
si si a treia fata.
3 impostoare intr-un studiu de 4 (a 4a plecase in alte directie)
si apoi fata continua:
" vai mie imi era teama sa nu ma recunoasca"
"de ce?"
"pai stii eu am fost de multe ori la televizor. am mintit cand am zis ca is vanzatoare. de fapt eu acu joc o sora medicala in telenovela asta "regina" dar am fost si la "schimb de mame" si la "tradati in dragoste" si la mai multe emisiuni d'astea" .
aflu cu ocazia asta toate tarifele practicate de reality show-urile romanesti si mai aflu ca la o anume emisiune colega mea de drum trebuia sa apara doar in lenjerie intima si nu a acceptat "da, adica fac orice dar sa apar in chiloti, ce o sa zica vecinii de mine?" .
RomaniKa e o tara fascinanta, ma gandesc si rahatul aici se serveste in portii mari direct la televizor.
a treia fata e fascinata - ea nu-si imagina ca emisiunile astea sunt trucate. are 34 de ani ea si locuieste cu parintii si nu are voie sa fumeze in casa. in timp ce conversatia dintre domnisoara "stie-tot" si domnisoara "vai nu se poate" se inteteste eu imi jur ca la o varsta decenta ma voi muta singura .
"ar trebui sa veniti si voi la un casting" zice domnisoara "stie-tot" si politicos ma prefac interesata ba chiar ii notez numarul pe care il fac mai tarziu, cand ajung acasa, disparut in cosul de gunoi.

sâmbătă, 21 martie 2009

nowhere land


am facut ieri haz de necaz la telefon impreuna cu x. intr-o ironie care imi lipseste si de care m-am bucurat din plin. apoi mi-am dat seama ca asta m-a fascinat mereu la cuplul x. - y. - umorul negru pe care amandoi il au din plin si care in duo ii face deliciosi. probabil asta i-a si apropriat cand s-au cunoscut. vorbeam acum o mie de ani cu amicul meu v. si imi zicea ca doi oameni sunt compatibili daca rad de acelasi glume. si eu ma pastram nu demult seriosa in fata lor ca sa nu izbucnesc intr-un hohot isteric si sa nu zica ca am luat-o razna. domnisoara a carei prezenta incomoda si starnea murmurul rautaios al multumii perfecte bineinteles ca numai pe la colturi. un trio dement plimbandu-se pe strazi, ca un grup de clovni scosi din uz. aproape de mirat cum cei 2 muschetari si cu fata printre ei au reusit mai tarziu sa faca lucruri marete pe care apoi au incercat cu acelasi elan sa le strice dar ele erau prea inchegate si eu ramas in picioare. probabil nimeni nu intelege ce am scris. ceea ce imprudent este prudent. asa cum nici prietena mea i. nu intelegea aseara de ce inca radeam in hohote povestindu-i printre randuri ultimele replici delicioase care imi lumina seara seara. avea privirea aia serioasa pe care probabil un doctor psihiatru o adopta atunci cand nebunul ii povesteste fantasmele sale gesticuland obsesiv si rotindu-se prin incapere in cautarea comorii ascunse. am iesit mai tarziu intr-un bar semi-prapadit impreuna cu inca o i. unde numai 100 g de vodca m-au readus in realitatea sinistra. " ma scuzati ca va plictisesc cu dramele mele, dar cand beau asa se intampla ca incep sa vorbesc mult" am spus eu si i.2 mi-a zis "tu asa esti mereu, chiar si cand nu bei" ca si cum asta ar fi fost primul cap de acuzatie intr-o lista lunga intocmita cu grija in toti anii astia de cand ne cunoastem. "sunt o egoista si o egocentrica" as fi vrut sa zic in apararea mea dar imi parea absurd sa ma apar exact cu acuzatiile. cand a. e trista toata lumea trebuie sa se invarta in jurul ei, cand a. are nevoie de ceva toata lumea trebuie sa fie acolo, cand a. e fericita lumea trebuie si ea sa fie fericita. probabil sunt un om groaznic sau un copil mare si rasfatat. dar cum mi-am dat seama ca nu pot schimba lumea dupa fluctuatile inimii mele de la un punct am inceput sa ma desprind de ea. si asta e explicatia izolarii mele fantastice de oameni care s-a agravat de vreo 3 luni. "apucam si noi sa ne vedem anul asta?" e o intrebare pe care o aud din ce in ce mai des si care imi da intr-un fel ciudat senzatia bolnava ca dintr-un obiect de larg consum m-am transformat intr-o rara avis pe care nu reusesti sa o ai in fata decat daca esti foarte cuminte gen sau daca te speli pe dinti in fiecare seara si faci 10 matanii. ce viziune egoista nu-i asa? a. nu e o rara avis e doar o avis ranita care se reface in cuibul ei si traieste intre stafii. ca un mostru sau un vampir care nu vrea sa fie vazut in starea in care e, lipsit de curaj, lipsit de chef, un monstru incredibil de plictisitor care roade amintiri intr-un morman de carti si de cursuri, cautand obsesiv ceva care sa ii umple timpul, cu aceeasi pasiune cu care gospodinele sterg petele de grasime de pe aragaz si se simt implinite.
poate va urma....



Beatles-Nowhere Man

duminică, 15 martie 2009

:)



ok... ma intreb in cat timp o sa ajung si eu sa inteleg asta de una singura :D. am vazut desenul acu ceva ani in engleza si asa mi-a placut. cand citeam povestea lui moise in biblie nu puteam sa ma despart de povestea din film si de melodia asta:

joi, 12 martie 2009

muhahahaha (1)

deci e trista viata pentru cine nu are blog pe wordpress. asta pentru ca nu se prea poate amuza cu cuvintele dupa care a fost gasit de motoarele de cautare. acu ceva vreme mi-am pus o chestie d'asta de iti arata dupa ce cautari vin totusi oamenii la tine pe pagina :D (ce definitie) si ma amuz uneori singura si azi ma amuz si pe blog cu ce am mai retinut, deci:
il iubesc s mie teama sa nu ma lase :D la cunostintele tale vaste de gramatica si mie mi-e teama ca o sa te lase - si la o adica daca iti pui deja problema asta probabil ca esti pe punctul de a fi lasata - iti jur- daca ti se pare asa e.
tigari doina. - da da - ai nimerit exact unde trebuie. daca vrei id-ul meu facem schimb de impresii despre tigarile doina si iti zic cum m-a convins vladimir sa le fumez desi nu imi placeau deloc si nici acu nu pot sa zic ca ma omor dupa ele. cine e vladimir ma intrebi? iti fac cunostinta si cu el :)))
marius ianus - nu ai nimerit bine. vezi in stanga ca e link.
agnostic smoker liberal romania - hmmm. asta e bizar doar
cum sa ma inteleg mai bine cu ceilalti- habar nu am in schimb pot sa iti explic cum sa nu te intelegi bine cu ceilalti. ai putea sa incerci totusi un psihiatru daca problema ti se pare insuportabila
nu mai stii ce sa imi raspunzi - eu?
poze cu oameni in jurul mesei - ooook - adica si eu am ciudateniile mele :|
am şi eu, cum are toţi - chiar ziceam mai devreme
poti face dans modern pe muzica de strada? - probabil
daca nu ma suna ,nu ma cauta inseamna c iubitul nu ma mai iubeste. - asta e ca si cum ai vorbi de funie in casa spanzuratului. iti acord premiul cel mare - adica za anser : get a life

pam pam :)

update cu ce am mai pescuit in ultimul timp:
cum fac rost de o gagica pt sex? - ajungi in tei si ii intrebi pe baietii de stau in colt de unu' mac. s-ar putea sa te alegi cu ceva boli venerice dar totusi scapi de frustrare :)
cum sa pun filme de pe youtube pe blogspot - copiezi codul din dreptul "Embed" scris pe youtube - intri la postare texte pe blogspot apesi pe "editati html" si pui codul si publici postarea :)
cum pot scapa de felul in care ma simt k nu mai merge relatia dintre noi - :| nu iar d'astea!
nu pot sa dorm - incearca sa numeri oi :)
jocuri cu draga mea lumea disney pentru fete. - ?!?
un plan bun astazi este un plan mai bun decat un plan perfect maine - discutabil
scenarii pentru sarbatoarea lui m.eminescu. - ?!?
ingeri tristi. - ai un fetis?

pam pam 2 :)


miercuri, 11 martie 2009

23 de ani

usor ametita. o groaza de greseli in spate. ceva regrete dar astea nu conteaza. cu un car de lucruri frumoase inainte, sper. sau nu sper zic asa la cacealma.


Edith Piaf- Je ne regrette rien

marți, 10 martie 2009

update


va place chavela vargas? mie imi place tare mult. intreb pentru ca asta ascultam acum. desi acum-ul cand eu intreb nu e totuna cu acum-ul cand voi raspundeti asa ca probabil cand cineva va cititi ce scriu eu eu voi avea in minte o alta intrebare si nu asta. complicat? nu e complicat, e doar o introducere.nu am mai scris de o groaza de timp ceva ce sa si public pe blog...
azi a fost o zi ploioasa - din pacate si friguroasa pentru geaca subtire pe care o imbracasem si sub care trebuia sa tremur de frig asteptand sosirea lui augustin nacu cu revistele. am ajuns mai devreme la fantana de la universitate. sunt asa frumosi porumbeii - ati stat vreodata sa ii priviti? probabil ca da - toata lumea priveste cel putin odata porumbeii. asta faceam si eu pana cand radu s-a apropriat. cine e radu? pai un aurolac care sta pe la universitate. el mi-a zis ca il cheama radu cand s-a apropriat cu 3 orhidee de mine si a insistat sa le iau. nu a acceptat nici un refuz si nici o rugaminte de-a mea si s-a indepartat abia dupa ce le-am luat repetand incontinuu ca pe el il cheama radu. mi-a intins si mana lui murdara, foarte murdara dar nu am putut sa-i schitez decat un zambet usor incurcat pana cand radu a inteles ca nu o sa dam mana. apoi augustin a sosit si radu a trecut pe langa noi turnand chestia aia de o toarna ei in punga si sufla apoi in punga si eu nu stiu anume ce e. i-am zis si lui augustin ca florile sunt de la radu si i l-am aratat. probabil i s-a parut dubios dar nu a zis asta. de fapt chiar eu ii spusesem inainte ca asta e dubios. augustin a fost atat de amabil cat sa astepte impreuna cu mine venirea anei. am iesit cu ea la un suc. dragostea o face pe ana asa speciala. de fapt dragostea ne face pe toti mai speciali. la asta ma gandeam in timp ce schimbam povesti despre cum a mai fost ultima vreme pentru ambele. la chioscul de la muzeu am lasat jumate din reviste. augustin imi adusese 69 de exemplare si tare grele erau pentru mainile mele care au uitat sa le care. am pornit apoi usor spre facultate. inainte de ore m-am intalnit cu ianus ca sa ii dau si lui cateva reviste. a privit florile de la radu si si-a cerut scuze ca nu mi-a adus nici o floare cu ocazia zilei femeii gen si a trebuit sa spun iar povestea cu radu. in hol dau de colegul mei adrian, se uita la flori si ii zic ca le am de la un aurolac. "la figurat zici?" ma intreaba el. "nu mai pe bune de la un aurolac" ii zic eu si el parca se uita ciudat. "de fapt nu e un aurolac e radu, asa il cheama" completez.
la ora de gramatica ebraica incepem sa citim dupa literele de tipar. eu le stiu doar pe cele de mana si ii explic profului ca nu ma descurc inca sa citesc. de fapt logic nici nu am de ce sa le stiu intrucat pana acum la ore nu am lucrat deloc cu ele. dar ceilalti colegi le cunosc - unul din ei face ebraica biblica si de acolo, alta colega face un curs in particular in care se preadu litere de tipar si o colega avusese curiozitatea sa le invete. asa ca eu raman singura care nu le stie desi am toate motivele plauzibile sa nu le stiu. proful glumeste pe seama asta si eu ii spun ca nu trebuie sa fie tendentios si ca daca stiam ca trebuia sa le invat le invatam. proful e din israel si nu intelege anume nuanta cuvantului tendentios. ma intreaba ce inseamna si ii zic ca l-am folosit in context cu sensul de "rautacios". dupa privire imi dau seama ca pana saptamana viitoare trebuie sa stiu perfect literele de tipar ori o sa dau de naiba :D.

pe drumul inapoi acasa stau si ma gandesc la anul care a trecut. maine fac 23 de ani, o varsta onorabila cum s-ar spune. si pentru mine ziua mea e importanta pentru ca e ziua in care ma gandesc la toate cate am facut cu o varsta inainte si la toate lectiile pe care le-am invatat sau nu. nu am nici un plan in cap pentru maine, altul decat sa hoinaresc aiurea pe strazile bucurestiului. acum un an de ziua asta tot era atat de diferit. asta ma coplesteste - cate lucruri ti se pot intampla intr-un an de viata, de fapt si intr-o secunda.
timpul trece.

duminică, 1 martie 2009