dor de oameni dragi

aseara am visat urat rau de tot, aproape nu puteam sa dorm. era ceva bizar gen ca trebuia sa plec in italia (dar nu stiu de ce tocmai acolo) pentru o luna cu mama si cu sora mea dar inainte trebuia sa ajung o zi in chisinau. si am ajuns si tot vroiam sa dau de cineva anume si nu puteam da desi tot incercam sa sun acea persoana sau sa ii dau sms - nu mai tin bine minte. parca nu aveam credit pe numarul de moldova si d'asta sunam numai de pe cel din romania. in fine asta cumva ma agasa si d'asta tin minte. si stiu ca trebuia sa gasesc un motiv bun ca sa nu ma duc in italia pentru ca nu vroiam sa ma duc, dar cumva motivul era legat anume de persoana aia de care nu puteam sa dau. si asta ma intrista maxim - ca nu vroiam sa plec. si asa nu am putut sa dorm deloc.

si de ceva vreme in bucuresti miroase a iarna si a frig si e si foarte frig si asta ma face sa ma gandesc la craciun. ieri am apucat sa vorbesc cu natasa, colega mea de apartament si toate cele din vara, si sa-i povestesc cum a fost acum cand m-am dus ultima data cu bune si rele. si ea de ale ei.
si de dimineata am dat pe mess de vadimas care pierduse autobuzul care pleaca din ghidighici si a mai stat sa graim un pic. si l-am pus sa imi promita ca daca mai e zapada in ianuarie cand cred ca ajung si eu o sa facem un om de zapada si el a zis ca-l facem. apoi am vb si de terente pe care il sunasem joi de la targ si care era asa entuziasmat ca vorbise si cu marius la telefon si a facut o melodie despre stare de urgenta pe care a cantat-o la un concurs. si asta e fain. apoi l-am sunat pe vladimir ca am auzit ca s-a intors si el de pe meleagurile indepartate ale americii si asa parca m-am linistit cand mi-a zis ca e la munca ca parca e totul in regula cum e el asa de muceste tot timpul. si cristina am aflat ca s-a angajat si asa imi vine sa stau sa-mi povesteasca ce si cum si ce face. plus cu gheorghe am tot vorbit si ieri mi-am adus aminte de ghenadie intorcandu-ma pe drum acasa. si sambata am stat cu hose si vadim care venisera si ei la targul de carte. si si cu roxana si andrei care ma intrebau de ce nu vin de anul nou la chisinau. si m-o luat asa un dor de duca... de mers acolo... doar pentru toti ei ca sa-i vad si ca sa rad cu ei si sa facem oameni de zapada... si chisinaul e asa un loc fain in care traiesc toti oamenii astia care-mi sunt dragi... ca o poveste.... si niciodata nu stiu de care din ei imi e dor mai tare si mereu cand le aud vocea parca e asa o senzatie de acasa