chisinau 3/20

acum incep sa imi dau seama de ce sunt eu calma in perioada asta - pentru ca nu imi citesc mailul :D
ieri i-am zis lui Dudu ce mi-as fi dorit sa fiu daca as fi putut sa aleg asta - ei bine mi-ar fi placut sa fiu un bufon - adica tipul ala care statea la curtile vechi si observa oamenii si spunea mereu adevarul dar toata lumea il credea nebun. Dudu mi-a zis ca are o piesa despre ultimul bufon si ca o sa mi-o dea sa o citesc :).
azi abia m-am tarat la brancusi - mi-e tare rau - nu vreau decat sa stau in pat si sa dorm o saptamana - dar mi-a mai ramas cam o saptamana de stat aici asa ca nu o pot rata - in concluzie mi-am cumparat pastile - si pe ele scrie in rusa si daca sunt altceva ? :P
nu mi-e deloc dor de acasa - credeam ca o sa resimt lipsa camerei mele, lucrurilor mele, prietenilor mei dar nu-i deloc asa - intotdeauna cred ca mai mult dor simt oamenii care raman decat cei care pleaca - primesc offline-uri in care lumea ma intreaba cand ma intorc - cumva e aiurea sa raspund : sper ca asta o sa se intample cat mai tarziu...
oamenii simt mereu nevoia sa fie impreuna , sa se vada si sa-si vorbeasca - in general lucrul asta e considerat un fel barometru al afectiunii - eu nu-s deloc asa - eu tin la cativa oameni pe care ii pot numara pe degete, eu stiu ca ei sunt mereu acolo si ei ar trebui sa stie ca eu sunt mereu acolo - cateodata vreau sa ii vad dar cateodata nu - si asta nu are nici o treaba cu afectiunea ci doar cu starea mea de spirit. unii inteleg si altii nu.
cat am stat aici mi-am dat seama ca toata frica mea de singuratate este de fapt o consecinta a filmelor americane si ca mi-e teribil de frica de orice apropriere - paradoxal