impresii din sesiune

managementul public este absolut plictisitor. dar totusi nu cred ca atat de plictisitor ca institutiile uniunii europene.

mostre din minunatul suport de curs:

O organizaţie devine birou (este caracterizată de forma de conducere birocratică) dacă îndeplineşte următoarele condiţii (Weber, 1947):

• are dimensiuni mari; oficialii de pe poziţii superioare cunosc personal cel mult jumătate din membrii; - asta e simpatica :)
• majoritatea anagajaţilor lucrează în birouri cu normă întreagă cea mai mare parte a vieţii lor (dezvoltă o carieră) şi obţin de acolo cea mai mare parte a veniturilor lor; sunt promovaţi pe criterii de senioritate; sunt angajaţi pe viaţă şi pot fi demişi doar în anumite circumstanţe;
• anagajaţii sunt numiţi, menţinuţi şi promovaţi în primul rând în baza unui tip de evaluare a performanţei lor şi nu pe baza vreunei caracteristici prescrise (religie, rasă, clasă socială) sau ca urmare a unui proces de alegere publică;
• sunt conduse prin structuri de autoritate ierarhice, între superior şi subordonat drepturile şi obligaţiile fiind stabilite prin norme stricte;
• solicită subordonare poziţiei de autoritate, nu persoanei şi doar în limita sferei de autoritate (spaţială, temporală) a acesteia;
• menţin o separaţie strictă între poziţia de autoritate şi persoana care o deţine; superiorii nu deţin în proprietate acea poziţie.

Funcţionarii au simţul destinului comun; lipsa competiţiei şi spiritul de corp îi fac să-şi promoveze unitar propriile interese în dauna celor ale oficialilor sau cetăţenilor pe care îi servesc; ei pot manipula politicienii fie prin denaturarea informaţiei, fie prin trimiterea unei cantităţi mult prea mari de informaţie astfel că tehnic acesta nu o poate analiza.