poem

nasul meu e o curva

in fiecare clipa
mii de straini
ma murdaresc

noaptea

respir greu
nu din cauza tigarilor
ci din cauza lor
ii simt acolo
port povestile tuturor in fiecare celula
toate frustrarile, amaraciunea si saracia
se contopesc in mine

si devin una cu ei
inchid ochii
incercand
sa ma

cuprind cu totul in
invelisul pielii mele
dar nu pot opri
acest mecanism
infernal
inspiram – expiram
inspiram – expiram
mereu acelasi aer

care doare