poem de brb

(pentru a. n.)


imi amintesc de ziua aia cand ai mei vroiau sa arunce cartile vechi din biblioteca
ca sa faca spatiu
sa scape de vechituri
iar eu plangeam si
le luam in brate
ca si cum ar fi fost
niste amanti
negustati
inca

aveam vreo 7-8 ani
nu prea stiam ce-s
cartile
sau la ce folosesc

am regretat mereu ca nu am adormit cu povesti
ca in toata goana dupa
bani
eram lasata sa visez
in fata unui ecran
la eroi animati

habar nu aveam ca sub copertile alea groase si prafuite
se ascund detalii tehnice
poeme pentru Partid
poze cu nicu
si alte porcarii

in nici un caz
povestiile pe care le-am trait
mai tarziu

ceausescu nu exista
in universul meu
asa cum
nu exista nici coada la carne
am aflat de ea
mult mai incolo
cand saream pe langa mama
intr-un picior
plictisita sa astept
sa ne vina randul la alimentara din colt

“daca traiai in vremea aia…”

eu nu am trait in vremea aia
tot ce stiu din primii mei ani de viata este ca am facut pipi de 2 ori consecutiv langa dulapul din sufragerie - din cauza asta am mancat o mama de bataie
si ca la un moment dat bunica atarna paturi de ferestre

dar azi
mi se baga in cap atatea informatii despre
peste tot se vorbeste despre
in tramvai aud chestii despre
la semafor despre
in parc despre
la o bere despre
cu ala despre
cu celalalt despre
am chiar un proiect de predat despre
si convingerea ca nu mai trebuie sa fie ca atunci
si ca eu as putea oarecum sa previn asta
doar
vorbind in continuare despre

mood

“îi urăsc pe cei care dorm. Mă aplec asupra lor cu intenţii rele. Supunerea lor mă exasperează. Urăsc seninătatea lor inconştientă, falsa anestezie, chipul de orb studios, beţia raţională, străduinţa lor de incapabili... Am pîndit, am aşteptat îndelung o bulă roz care să iasă din gura iubitului meu adormit. Nu voiam de la el decît o bulă care să dovedească faptul că este acolo. Nu s-a întîmplat nunic. Am văzut că pleoapele lui de noapte erau pleoape de mort... Mă refugiam în voioşia pleoapelor sale, cînd nu reuşeam să mă înţeleg cu acest bărbat. Are somnul greu. Mi-a furat totul. îl urăsc pe iubitul meu cînd doarme; poate să-şi creeze cu inconştienţă o linişte care mie mi-e străină...îi urăsc fruntea de miere.... în adîncul lui, se străduieşte pentru odihna lui. Recapitulează nu se ştie ce.... Am plecat în zbor, ca nişte păsări. Am vrut să părăsim pămîntul cu ajutorul temperamentului nostru. Am decolat, am escaladat înălţimi, am pîndit, am aşteptat, am fredonat, am ajuns, am gemut, am cîştigat şi am pierdut împreună. Am tras chiulul cu seriozitate. Am descoperit un nou fel de neant. Acum dormi. Nu e cinstit să te sustragi astfel... Dacă iubitul meu care doarme se mişcă, mîna mea atinge, fără să vrea, sămînţa. Pivniţa cu cincizeci de saci de grîu este sufocantă, despotică. Testiculele unui bărbat care doarme au căzut pe mîna mea... Ţin în mîini micii saci cu sămînţă. Ţin în mînă cîmpurile care vor fi arate, livezile care vor fi îngrijite,forţa apelor care va fi transformată, cele patru scînduri care vor fi bătute în cuie, prelatele care vor fi ridicate. Ţin în mînă fructele, florile, animalele selecţionate. Ţin în mînă bisturiul, foarfecele de grădinar, sonda, revolverul, forcepsul, şi toate acestea nu-mi umplu mîna. Sămînţa lumii care doarme nu este decît prisosul care se leagănă încolo şi-ncoace al unei prelungiri a sufletului...
Cînd dormi, te urăsc.”
Violette Leduc ( in de Beauvoir, Simone - “Al doilea sex”, ed Univers , Bucuresti 1998, vol 2,pg 393)

Under the spreading chestnut tree / I sold you / And you sold me

text cliseic rezultat al discutiilor si intamplarilor din ultimele 3 zile/ fara pretentii literare/ scris in versuri din plictiseala

bineinteles ca ma simt bizar
ca nu-mi doresc inscriptii versace
pe mormant
ca nu am nimic din piele roz
in sifonier
sau ca nu-mi cumpar libertatea
in fiecare dimineata
bineinteles ca ma simt bizar
ca pun semnul egal
intre
o cafea
cu un intelectual
si
o tigara
cu un aurolac
pe o bordura
bineinteles ca ma simt bizar
cand va explic ca sarea de lamaie
se pune in heroina
ca sa fiarba
si chestia asta face venele sa
usture
si pe incepatori
ii face sa-si borasca matele
bineinteles ca ma simt bizar
cand va explic
ca mary daly si fromm
ar fi putut sa isi uneasca ideile
si sa scoata impreuna
o doctrina ultraliberala
care cu siguranta ar fi avut
un impact mult puternic
decat teoriile lor
luate separat
bineinteles ca ma simt bizar
ca nu etichetez oamenii
dupa vorbele altor oameni
ca nu arunc cu cacat
aiurea
sau ca tac
atunci cand altii ar urla
chiar si fara rost
bineinteles ca ma simt bizar
pentru o mie de chestii
pe care le fac
sau pentru o mie de chestii
in care cred
si pe care le apar ca o ioana d’arc
bineinteles ca ma simt bizar
bizar
un pic prea departe de voi
si pe zi ce trece
tot mai cinica

scurt moment publicitar

for *"şpărm" issues* visit HEAD INJURY THEATER
and a song to go with it :)
Ada Milea - Sa ingrasam slanina in gaina



+ tot a melodie de Ada Milea, de data asta dintr-o piesa de teatru :D, guess care



+ inca o melodie de Ada Milea care a aparut intr-o piesa de teatru :D, dar aici daca ghiciti piesa clar ati mers la multe piese de teatru :P

some songs i love from a.c.

(photo:Geisha_by_Aloza on deviantArt)
press : play :)

Boris Vian- "Fais-moi mal, Johnny"; 1956; Mise en musique par Alain Goraguer


Boris Vian "Mozart avec nous" ; 1956; Mise en musique par Alain Goraguer (Arrangement)



Boris Vian "Cinématographe" ; 1954; Mise en musique par Jimmy Walter