de Primo Levi
" fusesem capturat de militia fascista in ziua de 13 decembrie 1943. Aveam 24 de ani, minte putina, nici un fel de experienta si o puternica inclinatie de a trai intr-o lume a mea, aproape deloc realista, populata cu nauci carteziene despre civilizatie, cu sincere prietenii masculine si palide prietenii feminine, inclinatie favorizata de izolarea la care de patru ani ma constrangeau legile rasiale. Nutream un sentiment de revolta moderat si abstract"
"pe vremea aceea nu invatasem inca principiul pe care, ceva mai tarziu, in lagar, aveam sa mi-l insusesc foarte repede, dupa care prima indatorire a onului este sa-si urmareasca propriile tinte; de aceea, nu pot considera decat fireasca evolutia ulterioara a lucrurilor"
"mai devreme sau mai tarziu, toti descoperim, prin experienta proprie, ca fericirea deplina nu este posibila in viata, insa putini se opresc asupra alternativei dupa care tot asa stau lucrurile si cu nefericirea deplina"
"putini sunt oamenii care stiu sa mearga la moarte cu demnitate si foarte adesea nu cei la care te-ai astepta"
"stiu foarte bine ca peste putin timp totul are sa se sfarseasca, poate chiar in aceasta camera, cand se vor fi plictisit sa ne vada goi, leganandu-ne de pe un picior pe celalalt si incercand din cand in cand sa ne asezam jos, fara sa reusim, pentru ca sunt trei degete de apa rece"
"avem impresia ca asistam la o drama absurda, una din acele drame in care pe scena apar vrajitoare, Sfantul Duh si diavolul."
"atunci ne-am dat seama, pentru prima data, ca limba noastra nu are cuvinte pentru a exprima aceasta ofensa : desfiintarea unui om"
"personajele acestei carti nu sunt oameni. Omenia lor a fost ingropata sau si-au ingropat-o ei insisi sub jignirea suferita sau impusa altuia"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu