prima data am citit vestea sambata seara pe blogul lui andrei ruse. apoi duminica dimineata tot internetul vuia. si cu toate astea mi-a venit greu sa cred. e greu cand iti dai seama ca e vorba despre un om pe care-l cunosteai. si cel mai greu lucru este cand iti dai seama ca nu mai ai nici o sansa sa il revezi.
l-am cunoscut pe george in 2008. am vorbit pe net si spunea ca vrea sa vina la bucuresti semi incognito. nu stiu cum peste 2 zile il asteptam undeva la parcul de la gara. ne-am plimbat, am vorbit mult si mi-a adus doua dintre volumele lui - yoyo si cerneala. mi-a povestit despre emilia si mi-a citit-o, despre felul lui de-a fi, despre trecut, despre viitor, despre scris, carti, arta contemporana, pictura. repet ce s-a mai zis pana acum de atatea ori - george vasilievici era un om VIU., era un om care traia pentru literatura, trecand peste toate barierele, un om care cauta si daruia arta. si in amintirea mea asa va ramane. iti multumesc din nou george pentru cartile tale si pentru frumosul cadou. Dumnezeu sa te ierte.
două amintiri
"Lunetistul ratează pentru prima oară. Lunetistul ratează pentru a
doua oară. Sunt cele doua amintiri ale lunetistului. Unicele sale
ratări."
"Lunetistul ratează pentru prima oară. Lunetistul ratează pentru a
doua oară. Sunt cele doua amintiri ale lunetistului. Unicele sale
ratări."